Viţa de vie (Vitis vinifera) - plantă medicinală

Descriere
Viţa de vie este o plantă originară din regiunea Mediteraneană, Europa Centrală şi Sud- Vestul Asiei şi este de fapt o liană care poate atinge o înălţime de 35 de metri, cultivată pentru fructul său, strugurele, cu proprietăţi culinare.
Specia sălbatică se găseşte în păduri umede şi pe malurile apelor curgătoare. De mii de ani fructul este recoltat pentru proprietăţile sale nutriţionale dar şi medicinale, istoria sa fiind strâns legată de cea a vinului.
În scopuri terapeutice s-au folosit din cele mai vechi timpuri seva viţei-de-vie pentru tratarea bolilor de ochi şi de piele, frunzele pentru oprirea sângerărilor, strugurii necopţi pentru inflamaţiile gâtului, bolilor infecţioase, stafidele în tratarea tuberculozei iar strugurii copţi cu rol nutritiv, vitaminizant, mineralizant, antitumoral.
Viţa de vie –
Compoziţie
Frunzele de viţă de vie conţin: taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici, acid tartric, săruri minerale.
Fructele (strugurii) conţin acizi volatili, taninuri, acid malic, tartric, răşini, enocianină (pigmentul din strugurii închişi la culoare), vitamine A,C,E, grupul B, minerale.
Viţa de vie –
Acţiune
Frunzele de viţă-de-vie scad colesterulul, reglează tensiunea arterială, au acţiune astringentă, hemostatică, antidiareică, antitumorală, antioxidantă.
Fructele (strugurii) au efect nutritiv, vitaminizant, remineralizant, laxativ, energic muscular şi nervos, reglator digestiv şi antiputrid, decongestiv hepatic, colagog, hipocolesterolemiant, antioxidant, diuretic, elimină acidul uric din sânge, antitumoral.
Viţa de vie –
Indicaţii terapeutice
Frunzele sunt indicate în: hipertensiune arterială, metroragii, hemoragii uterine, hipermenoree, tulburări de menopauză, combaterea obezităţii, flebite, litiază biliară, diaree, constipaţie.
În uz extern, viţa de vie este indicată pentru erupţii cutanate, eczeme, conjunctivite, dermatite.
Fructele sunt indicate pentru: afecţiuni cardiovasculare, boli respiratorii, renale, convalescenţă, cancer, boli digestive, hepatice, demineralizare, consumaţi ca atare sau sub formă de suc natural sau compoturi, stafide.
Administrare:
Frunzele se pot folosi în diverse preparate culinare sau infuzie, decoct. Frunzele verzi zdrobite se folosesc pentru oprirea hemoragiilor, plăgi, răni, grăbind vindecarea acestora.
Frunzele proaspete se pot pune la macerat în alcool de 60 de grade, timp de 15 zile, obţinându-se o tinctură din care se administrează câte o linguriţă de 3 ori pe zi pentru afecţiuni cardiovasculare, tulburări circulatorii, hemoragii diverse etc.
Ceaiul de frunze de viţă de vie roşie este folosit în medicina populară la tratarea tulburărilor menopauzei, pentru combaterea hemoragiilor uterine.
Seva viţei de vie este folosită din timpuri străvechi pentru tratarea bolilor de piele (pete pigmentare, eczeme, psoriazis, cancer de piele) şi de ochi (cataractă, conjunctivite acute şi cronice), se poate administra intern câte o lingură de 3-4 ori pe zi, având acţiune antitumorală, regenerantă, revigorantă, detoxifiantă.
Sucul din struguri necopţi are acţiune antiseptică, decongestivă, antimicrobiană în caz de angine.
Stafidele (struguri copţi stafidaţi) se folosesc pentru tratarea constipaţiei.
Extractul din sâmburi de struguri acţionează asupra bunei functionări a celulelor nervoase.
Extractul de muguri de viţă de vie este eficient în tratarea anginelor, inofaringitelor recidivante, în reumatismul articular acut cu valori ridicate ale ASLO (valori ridicate ale streptolizinelor), artrite la nivelul articulaţiilor mici, artrite deformante, imunodeficienţă, leucocitoză, limfocitoză, antianemic, imunostimulator.
Vinul fiert cu un vârf cuţit de scorţşsoară şi câteva bobiţe de piper dă o licoare bună în caz de gripă, răceală, expunere îndelungată la frig.