Chimen (Cavum carvi) - plantă medicinală

Descriere
Chimenul este o plantã ierboasã din familia morcovului, care creşte în regiunea de deal, atât spontan, cât şi în culturi, rodind numai în al doilea an. Este utilizat din timpuri străvechi ca şi condiment pentru brânzeturi, preparate din carne, supe, creme de legume dar şi ca plantă medicinală.
În scop medicinal se recolteazã fructele (seminţele), mici de cca 5 mm lungime, cafenii, ovalare, alungite, uşor curbate, cu un gust şi miros aromat, înţepãtor, caracteristic.
Compoziţie
Seminţele conţin uleiuri volatile (carvonã,carveol, carvacrol), mucilagii, substanţe albuminoide, glucide, rezine, tanoizi, minerale, fitosteroli.

Acţiune
Fitoterapia cu preparate din fructe de chimen se bazeazã pe acţiunea lor carminativã, antispastică, astringentă, diuretică, expectorantă, stomahicã, galactogogã şi vermifugă.
Indicaţii terapeutice
Se utilizeazã pentru combaterea colicilor la copii şi la mamele care alãpteazã. La acestea din urmã, preparatele de chimion pot fi utilizate pentru stimularea secreţiei lactate, împreunã cu alte plante cu efect sinergic (anoson, fenicul).
De asemenea, fitoterapia cu chimen este indicată în caz de astm bronşic, dureri de cap, răceală, anorexie,  flatulenţă, astenie fizica, cancer de colon şi cancer de piele.
Administrare:
Infuzia se preparã din 1 linguriţã de fructe la 1 canã cu apã şi se beau 2-3 cãni pe zi. Pentru sugari şi copii se preparã infuzia din jumătate de linguriţã de fructe de chimen, la 100 ml de apã. La sugari se administreazã 6 linguri, în timp ce la copiii peste 5 ani se poate da întreaga cantitate, pe parcursul zilei.

Precauţii şi contraindicaţii
În concentraţii mari poate irita pielea. Supradozajul la femeile însărcinate poate provoca avortul spontan iar în cazul copiilor mici poate exista riscul de epilepsie.În cosmetică
Unguentele pe bază de chimen sunt folosite pentru a ameliora aspectul pielii, elimină semnele de oboseală şi hidratează intens pielea.